Cum îţi dai seama dacă planetara e uzată, ce test simplu faci şi când se schimbă doar burduful sau toată planetara. Cu link direct în catalog pentru piese.
Planetara transmite mişcarea de la cutie la roată, prin două articulaţii omocinetice (capăt exterior, spre roată, şi interior, spre cutie), protejate de burdufuri cu vaselină. Se uzează mai ales capătul exterior şi burdufurile. Când un burduf se rupe, vaselina iese şi intră murdărie, iar articulaţia se distruge în timp.
Cel mai clar semn e un clic (poc-poc) ritmat în viraje, mai ales la viraj strâns cu accelerare — tipic pentru capătul exterior uzat. Mai pot apărea vibraţii la accelerare (capăt interior) şi vaselină aruncată pe interiorul roţii sau pe jantă, semn de burduf rupt.
Pe o parcare goală, la viteză mică, roteşte volanul complet într-o parte şi accelerează uşor în cerc: dacă auzi clic ritmat, capătul exterior de pe partea încărcată e uzat. Repetă pe cealaltă parte. Apoi, cu roata ridicată pe cric, inspectează burdufurile (crăpături, vaselină) şi verifică jocul apucând planetara şi mişcând-o.
Dacă burduful s-a rupt recent şi articulaţia încă e bună (fără clic, fără joc), se poate schimba doar burduful, cu vaselină nouă. Dacă articulaţia deja face clic sau are joc, se schimbă planetara întreagă — un burduf nou pe o articulaţie uzată nu rezolvă nimic. Piese ai la planetară şi burduf Ford.
O articulaţie omocinetică uzată se poate bloca sau rupe, lăsându-te în pană. Iar un burduf rupt distruge articulaţia rapid, transformând o reparaţie ieftină (burduf) într-una mai scumpă (planetară). De aceea, la primul clic sau burduf rupt, se verifică şi se rezolvă din timp. Exemple pe model: planetară Focus, planetară Fiesta.